de Sterian PRICOPE
„Trofeul Câmpulung Muscel şi-a păstrat reputaţia şi în acest an, spectatorii fiind prezenţi în număr impresionant pe marginea traseului. Doresc să le mulţumesc cu această ocazie şi ne dorim ca anul următor să acordăm fanilor o atentie si mai sporită”. Am citat un pilot participant la ediţia din acest an a etapei muscelene de viteză în coastă, iar declaraţia nu a fost una de politeţe, acordată în faţa presei noastre, ci într-o revistă de specialitate. Şi tot la capitolul declaraţii îl cităm şi pe marele câştigător, reşiţeanul Lucien Hora, cel care, în afară de cuvintele de apreciere la adresa organizatorilor şi a publicului, a adăugat că ar trebui să-şi ia viză de flotant la Câmpulung!
Am rezumat astfel tradiţionala etapă anuală automobilistică a campionatului naţional de viteză în coastă, care s-a desfăşurat tot pe curbele drumului către Voina. Citatele ilustrează faptul că şi de această dată echipajele şi spectatorii s-au simţit excelent şi că spectaculoasa cursă, din care nu au lipsit şi momentele palpitante, a generat iarăşi aceea chimie pozitivă reciprocă, sentiment care face ca ambele părţi să aştepte viitoarea revedere. 62 de echipaje au concurat acum pe un traseu în lungime de 3 kilometri, având o pantă medie de 8,5%. Nu o să intrăm în amănunte privind clasamentele, dar fiindcă l-am amintit pe Hora, care, înaintea ultimei etape, şi-a asigurat un nou titlu de campion, este obligatoriu să consemnăm şi victoria musceleanului Aurelian Andronache, la grupa A, clasa 2, şi el devenit astfel tot virtual campion. Ca element inedit, în proba de antrenament, el l-a avut drept copilot pe doctorul Grigore Stănescu, directorul spitalului municipal Câmpulung. Dode, revenit în circuit după un an de pauză competiţională, şi-a adăugat în palmares un alt succes în clasamentul final al categoriei la care a concurat, şi dacă Lucien Hora vrea viză de flotant la Câmpulung, atunci şi câmpulungeanul Andronache poate să-i facă mutaţie definitivă titlului naţional la Grupa A. Se cuvine să mai consemnăm şi debutul competiţional, pe teren propriu cum s-ar spune, al musceleanului Gabriel Chiran, cel care a făcut o cursă corectă, ceea ce poate constitui startul simbolic într-o frumoasă carieră automobilistică. În fine, nici în acest an n-au lipsit monoposturile care au atras iarăşi interesul tuturor, un astfel de bolid evoluând şi pe traseu, spre încântarea publicului. Şi, ca o secţiune separată, a fost şi o competiţie rezervată maşinilor istorice, în frunte cu o bătrână şi ambiţioasă doamnă Dacia 1300. La capitolul nerealizări putem trece numărul mai redus de echipaje decât acela anul trecut, dar şi abandonul competiţional, sperăm doar temporar, al musceleanului Norris Măgeanu. El nu a lipsit doar ca pilot, ci şi ca promotor şi animator al etapei muscelene de viteză în coastă, dar foarte probabil că nu va putea sta fără adrenalina curselor şi se va reîntoarce pe circuit, poate chiar de anul viitor.
Când mii de spectatori au venit pentru a urmări maşinile iar oaspeţii ne salută şi ne mulţumesc, înseamnă că Trofeul Muscel şi-a respectat iarăşi blazonul, adică a rămas cea mai frumoasă etapă din Campionatul Naţional de Viteză în Coastă.
