Anul trecut, Muscel TV îl descoperea, cu plăcută surprindere, pe Flavian Glonţ, elevul de la Liceul Dinicu Golescu pasionat de speed-cubbing, adică de rezolvarea rapidă a cubului Rubik. Acceptam atunci faptul că deşi are puţine legături cu sportul în accepţiunea clasică, această disciplină poate fi asimilată acestui vast domeniu, de vreme ce presupune intuiţie şi îndemînare în întrecere cu timpul. Şi fiindcă există recorduri, clasamente, o federaţie internaţională şi competiţii în toată lumea, atunci speed-cubbing-ul nu îşi poate găsi locul decât în lumea sporturilor.
Flavian Glonţ era deja anul trecut unul dintre performerii naţionali şi, între timp, panoplia lui cu medalii a devenit şi mai bogată. Cel mai important rezultat pentru el îl constituie atingerea obiectivului de a rezolva cubul clasic în mai puţin de 10 secunde. S-a întâmplat recent, la Bucureşti Summer Open 2014, când, în runda a doua, a reuşit să stabilească un nou record naţional, cu timpul de 9 secunde şi 28 de sutimi. Şi dacă în prima rundă nu ar fi fost cronometrat cu un timp sub posibilităţile lui medii, atunci cu siguranţă că s-ar fi întors la Câmpulung cu o medalie mai preţioasă decât aceea de bronz care i-a fost decernată. Însă la acest al treilea mare turneu intern al anului, Flavian a mai obţinut încă o medalie de bronz, dar şi două de argint, una dintre ele însemnînd pentru câmpulungeanul nostru şi un alt record naţional. De altfel, Flavian Glonţ este deţinător la ora actuală a 10 astfel de recorduri, dintre care 7 la individual şi 3 la rezultate medii, toate aceste rezultate fiind înregistrate la World Cube Association, organizaţia internaţională de profil care reglementează, patronează şi omologhează competiţiile şi rezultatele de speed-cubbing de pe tot mapamondul.
Interesant e faptul că Flavian Glonţ a început să fie preocupat de rezolvarea cubului Rubik în urmă cu abia 3 ani, atunci când a descoperit un astfel de obiect într-o pungă de pufuleţi. Intrigat de faptul că nu reauşea să îl rezolve, a căutat pe internet tot felul de tehnici, iniţiindu-se astfel în fascinanta lume a cubbingului. Aşa a început o nouă pasiune care a depăşit dilema cubului clasic, ajungând la obiecte mult mai sofisticate sau la cuburi cu mai multe secţiuni. În afară de concursurile oficiale, el poate oferi demonstraţii de adevărată virtuozitate, pe bază de algoritmi de el ştiuţi, şi care îi permit rezolvări rapide, inclusiv din memorie, nu doar a cubului propriu-zis, ci şi a unor derivate mult mai complicate. Cu astfel de reprezentaţii, el a reuşit în urmă cu doi ani să ajungă până în finala concursului Copiii au talent.
Creat în urmă cu patru decenii de un arhitect maghiar căruia i-au trebuit aproape trei ani ca să îl rezolve, cubul Rubik şi variantele sale au devenit populare în toată lumea, fiind acum aproape o ştiinţă, dar şi o manie. Printre concursurile alternative se numără rezolvarea cu picioarele sau rezolvarea sub apă, dintr-o singură răsuflare. Avem, iată, şi la Câmpulung un practicant serios şi pasionat al acestei discipline, căruia îi dorim să ne surprindă în continuare cu rezultatele şi cu îndemânarea sa. (Sterian PRICOPE)