Boboteaza, celebrată în ziua de 6 ianuarie, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Ea semnifică botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului şi este sărbătoarea căreia îi sunt asociate o serie de obiceiuri, datini şi tradiţii străvechi, religioase sau păgâne. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Atunci, Mântuitorul a primit botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfînt în creaţie. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea poartă şi denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greaca şi înseamnă „arătare”, „descoperire”. Deşi este o zi de lucru, în cursul săptămânii, credincioşii musceleni au participat dimineaţă, în număr mare, la sfânta liturghie oficiată în bisericile din zonă. O parte dintre aceştia au mers la mănăstirea „Negru Vodă”, din Câmpulung.
După încheierea slujbei în biserică, preoţii au săvârşit în aer liber slujba de sfinţire a apei, cunoscută popular ca Agheasma Mare, iar la finalul slujbei, fiecare persoană a putut lua şi duce acasă apa sfinţită. Agheasma Mare se ia pe nemâncate din 6 ianuarie până pe 14 ianurie. După ea, se ia anafora. În restul anului, preotul duhovnic poate recomanda celor opriţi de la împărtăşanie să ia Agheasma Mare ca mângâiere. Totuşi, Agheasma Mare nu ţine loc de sfânta Împărtăşanie.
Pe 7 ianuarie, cu Agheasma Mare se stropesc casele, ogoarele, viile, animalele, pentru a le feri de rele.