După ce, în ciuda mai multor oferte pe care le-a avut, a ales să rămâna la Muscelul Câmpulung, Simon Mazarache şi-a deschis sufletul şi a vorbit despre cum a început să practice fotbalul, despre momentele plăcute şi mai puţin fericite din carieră, dar şi despre viitor.
– De la ce vârstă ai început să practici fotbalul, la nivel de profesionist?
– La 17 ani am început la Şcoala de Fotbal „Sporting” Câmpulung să intru într-o pregătire centralizată ce presupunea antrenamente zi de zi. Până atunci jucam la un nivel ce nu se compara cu o astfel de pregătire, jucam mai mult de plăcere. Cariera mea s-a schimbat când am văzut cum este să fii respectat, să te bucuri de ceea ce faci şi să visezi că, la un moment dat o să ajungi să fii acolo sus, unde sunt majoritatea fotbaliștilor.
– Acest sport l-ai ales din pură pasiune?
– Îți dai seama! Dacă nu faci ceva cu suflet şi nu îţi place nu are cum să existe succes niciodată. De când eram mic, toată lumea îmi spunea că am talent, că pot ajunge undeva. Unele persoane îmi dădeau încredere, altele îmi spuneau că nu are nici un rost să mă duc la fotbal, însă eu întotdeauna am crezut în şansele mele. A fost un pariu cu mine însumi, am încercat să mă autodepăşesc şi îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt bine…
– Până în momentul de față totul s-a realizat conform ”planului”?
– (ușor amuzat) Da, da, întocmai!
– În cariera de fotbalist, în special cea de atacant, care este cel mai frumos meci sau moment de până acum?
– Am avut parte de o promovare, la Viitorul Axintele în Liga a-II-a acum 3 ani! Cele mai frumoase momente ca și atacant sunt cele în care decizi un meci, devii cel mai important jucător, eşti pus în centrul atenţiei, te simţi mândru de ceea ce faci, de faptul că ai ales cu sufletul acest sport şi te poţi bucura în continuare. Un astfel de moment s-a întâmplat chiar în vara anului trecut când am înscris golul care a dus echipa noastră în Liga a III-a! În fotbal trebuie să te bucuri de fiecare moment, nu poţi ştii niciodată ce va urma şi trebuie să ai un psihic tare.
„Îmi plac Barcelona şi Steaua”
– Dar cel mai neplăcut sau greu moment din carieră?
– La Dinamo II când am evoluat, am avut parte de o accidentare la spate, foarte dureroasă, care m-a ţinut mult timp departe de gazon. Au fost momente când am crezut că o să renunț, când mi-am zis că până aici pot să ajung, însă am întâlnit o persoană acolo care m-a îndrumat, mi-a dat putere să trec peste acel moment şi am continuat…
– Pe lângă fotbal, ce alte pasiuni mai ai?
– Îmi place să ascult muzică.
– Ce gen?
– Îmi plac toate genurile! Pescuitul este o altă pasiune care pe mine mă ajută să ma relaxez şi să îmi adun gândurile.
– Ca stil de joc, cu cine crezi că te asemeni?
– (râde) Aici e greu, însă îmi plac mai mulți jucători. Poate cel mai mult Cristiano Ronaldo! Îl consider un jucător complet.
– Și o echipă preferată?
– La nivel mondial îmi place F.C.Barcelona, iar pe plan intern F.C. Steaua Bucureşti.
– Tocmai ce s-a reluat returul Ligii a-III-a, care este obiectivul tău pentru acest sezon competițional?
– Orice jucător își propune să-și ajute echipa, iar eu ca atacant să înscriu goluri, însă obiectivul nostru ca echipă este să ne salvăm de la retrogradare, chiar dacă acum suntem în prima parte a campionatului. Trebuie să ne menţinem la acest nivel, ba chiar să urcăm cât mai sus în clasament, iar publicul acesta minunat care este la Câmpulung, să rămână lângă noi. Trebuie să readucem acest oraş în centrul atenţiei, la fel ca acum câţiva ani, când ARO Câmpulung era o forţă la nivelul Diviziei B. Îmi doresc, la un moment dat, să ajung la o echipă din eşalon superior.
„Visez să evoluez în Liga I”
– Nivelul Campionatului din Liga a-III-a cum ţi se pare?
– Cred că Liga a-III-a este un campionat pentru jucători ca o rampă de lansare spre profesionalism. Este diferit, nu se compară cu Liga I, dar te maturizează.
– Familia ta ce părere are despre faptul că eşti mai tot timpul plecat de acasă?
– Acum s-au obișnuit, dar la început le-a fost destul de greu pentru că eram tot timpul cu ei, în general cu mama. Ceilalţi fraţi şi-au făcut familii, mama mă vedea mai tot timpul, este persoana care îmi simte cel mai mult lipsa, dar asta este viața. Am încredere că o să reuşesc să îi fac mândrii pe ea şi pe fraţii mei!
– Peste 5 ani unde unde te vezi?
– Este greu de spus pentru că niciodată nu ştii ce îți rezervă viitorul, dar m-aş vedea, fără să exagerez, să pot să evoluez în Liga I! La un fotbalist contează cel mai mult să rămână modest, cu picioarele pe pământ, să urce pas cu pas, iar cel mai important factor este acela de a avea un caracter puternic! Să fie pregătit întotdeauna.
Interviu realizat de Ionuţ MAICAN – student la Jurnalism, Universitatea din Piteşti.